Orgoliul ranit al lui Dinamo si-a spus cuvantul in derby-ul etapei, bucurestenii reusind un meci mult mai bun fara suporteri si fara presiunile de tot felul. Si totusi nu putem spune ca scorul reflecta cele intamplate pe teren, formatia noastra dominand repriza secunda, dar ocaziile ratate in cele din urma s-au razbunat intr-un mod frustrant pentru CFR.

Echipa de start surprinde pe toata lumea: 1. Muresan in locul lui Alcantara, 2. Flores in locul lui Dani, 3. Leao in locul lui Peralta, 4. Dubarbier titular, despre care se credea ca e accidentat. 5. Traore unic varf de atac. In aceste conditii, cu o echipa mult schimbata fata de precedentul meci, au fost necesare minute bune ca jocul sa capete oarece consistenta. Traore nu s-a simtit prea bine ca unic varf de atac in postura lui Yssouf Kone, si a dat un randament mai bun abia dupa introducerea lui Nei. Prima repriza a consemnat un joc slab, sters, fara idei prea multe de joc, doar o ocazie clara de gol consemnand de partea noastra, prin Mara, care a reluat de la 8 m de poarta, dar Moti se opune deschiderii scorului. Apoi dinamovistii echilibreaza jocul si au la randul lor initiativa si reusesc sa-si creeze ocazii, dar Nuno Claro este la post.

Vazand ca mijlocul merge slab, Conceicao il introduce pe Peralta, mutare ce schimba radical jocul nostru. Ocaziile incep sa apara, dar Dubarbier, Traore si Muresan trec pe langa gol. Si cum ocaziile se razbuna, Niculae prinde un sut fenomenal de la 30m si-l surprinde pe Nuno Claro iesit la 6m de poarta, invingandu-l. 1-0, scor nedrept conform cursului jocului, dar asta este fotbalul.

Finalul apartine CFR-ului, dar noul introdus, Emil Dica, loveste bara si CFR-ul se intoarce acasa fara nici un punct din aceasta deplasare.

In concluzie, un joc mai bun prestat decat cel de la Sarajevo, dar cu probleme mari la finalizare, unde lipsa lui Yssouf Kone si-a spus cuvantul, Traore nefiind inca destul de copt pentru a juca rolul de prim solist in avanposturi.