Pasaţi în OLE-uri
Deşi de sintagma „mult zgomot pentru nimic” aş putea uza justificat în încercarea de a concluziona desfăşurarea unor partide din prima runda a noii ediţii de campionat, o voi atribui doar agitaţiei campioanei care a reuşit performanţa de a pierde de două ori consecutiv în faţa deţinătoarei Cupei României, CFR Cluj.
Lăsând diplomaţia la o parte, CFR Cluj a complexat definitiv Urziceniul prin victoria categorică din prima etapă de pe teren propriu. Pe lângă cele trei punte adjudecate, discuţia converge spre modul în care actualei reprezentante a Ligii I în Liga Campionilor i „s-a închis gura”. Sec! 2-0 fără drept de apel.
Contrar impresiei lăsate de cei doi „luptători de gherilă” de Ialomiţa şi a gargarei adiacente la care au contribuit si contribuie în continuare „tensiuni”, pentru a nu le denumi frustrări, ale unor tipi cu „pana-n mână”, şi anume că Unirea va răzbuna „măgăria” CFR-ului de a fi „furat” încă o cupă mişeleşte, prin ratarea penaltyurilor tocmai de către „urzicenişti”, campionii au dat-o-n stâlp, că de bară nu poate fi vorba fiind prea subţire.
Dacă ajungi la Cluj doar cu gândul de a smulge un punct şi te aperi din minutul 15 cu 10 jucători de câmp în propriul careu la fiecare lovitură de la colţ se cheamă că vorbeşti prea mult şi areţi prea puţin. Raportul vorbe-fapte înclină în cele din urmă în favoarea adevărului, a valorii sau lipsei acesteia şi ajungi să fi luat la „mişto”, să fi pasat în OLE-urile unei tribune fascinante. Frumos spectacol în tribune, public entuziasmant şi o galerie de nota 10.
Presiunea pusă pe arbitrii, ajutaţi cum altfel decât de presă, de către cei doi, „Bolek i Lolek” (n.b. – în poloneză) cum plastic i-au denumit suporterii clujeni, a dat roade terenul înclinându-se spre Unirea precum spunea şi preşedintele clujean, aceasta lăsând impresia că joacă pe teren propriu. Cu toată „reparaţia morală” a unui arbitru fără personalitate, reparaţie ce l-a umplut pe „subţirelul” şi impasibilul MM de admiraţie, „echipa DNA” nu a reuşit per ansamblu decât să îşi atragă sintagma „mult zgomot pentru nimic” (sau în limba lui Shakespeare, „Much Ado About Nothing” că tot vine vorba de Champions League).
„Îţi propui puţin, reuşeşti puţin” spunea Bursucul campionatul trecut. Corect! Mai mult, la fotbalul adevărat arătat de CFR, îţi poţi propune verzi si uscate din postura de adversar, important e să mai şi poţi.
Unirea pare mai timorată decât la conştientizarea faptului că va reprezenta România în grupele Ligii Campionilor. Şi pe bună dreptate, în Europa nu poţi păcăli la nesfârşit fotbalul. Rămâne de văzut cum se vor aduna, important e să acumuleze puncte.
Deşi s-a încheiat doar prima etapă, putem afirma că „feroviarii” clujeani sunt mai hotărâti ca oricând să devină campioni pentru a doua oară. Obiectivul este deja obişnuinţă în Gruia, însă acum, acest fapt provocând frisoane, spasme şi spaime în capitală, este mai îndreptăţită să emită aceste pretenţii! Echipa este omogenă şi joacă fotbal. Pentru cei care încă au dubii îi sfătuim să coboare vălul de invidie şi să privească doar pe banca de rezerve a clujenilor. Primul unsprezece deja provoacă ameţeli, însă „schimbarea la faţă” a multora, adică „albirea”, ar veni doar uitându-se ce rezerve aşteaptă la Cluj să între în teren. Diferenţa de valoare e limpede.
Cât despre isteriile unor jurnalişti de prin anumite studiouri şi afluenţa verbală la auzul numelui CFR Cluj, altă dată. Momentan încă îi apreciez prea mult şi pun totul pe seama panicii. Doar tuturor ne pasă mai mult de sport decât de „caterincă”, nu?
Chefere
02.08.2009